Geneza sau cum am pierdut războiul de șase zile

Ziua Întâia 

Ți-l prezintă . Tată, faceți cunoștință , el e T . T se așează lângă tine pe canapea. Ești un pic derutat. Ca un șahist îți analizezi  mutarea  de deschidere . Pe de o parte ai vrea să deschizi cu nebunul  , să-i arăți că ești un tip de gașcă , ai haz , dar încă nu știi cum va fi percepută hâtrăiala ta șoadă , te gîndești că e o țâră prea devreme să-o arunci în luptă  , așa că te limitezi la deschiderea standard cu pionii   . Vă tatonați  pe canapea ca doi diplomați înainte de negocierile pentru dezarmarea nucleară  .

Ziua A Doua

Ai pierdut canapeaua. Șede  acolo cu fata ta, privesc la televizor , un serial de pe Netflix .  Îți explică că e un serial foarte tare , Prison Breaks îi zice , despre un băiat intrat pe nedrept  în pușcărie  , te invită  politicos să li te alături  însă tu preferi filmele europene cu actrițe blonde și fără caziere penale . Te retragi la bucătărie.

Ziua A Treia

Ai pierdut si bucătăria. Gătește mai bine decât tine- bine asta nu e mare scofală . Face o lasagna care ar trebui să recunoști, e demențială . Ar trebui să recunoști, dar n-o faci. În ochii lor pari  scorțos. Poate chiar și esti un pic . Acum îți pare rău că nu ai folosit piesele grele în prima zi. Ai fi putut sa-i arăți că ai și o parte cool . Îți amintesti un cântec invățat în studenție- Petre, Petre ce ti-am spus eu ție , Că nu-i bună viața la socrie . Atunci doar îl cântai  , acum îl și trăiești  , doar că acum ești  pe partea greșită a socriei . Singura consolare e că nu te cheamă Petre . Te retragi la baie. Acolo e încă terenul tău  exclusiv  ,unde   ai liniște, poate poți scrie  un text pe blog pe chestia asta .

Ziua A Patra

Ai pierdut și baia . Și-a înfipt acolo drapelul  biruitor. Periuța de dinți. De acum încolo textele tale  vor fi mult mai scurte . Vrei să poți spune ca Churchill – This is not the end. This is not even the beginning of the end. Perhaps it is only the end of the beginning – dar simți că tu, spre deosebire de Churchill , ai pierdut deja Blitzkriegul . Te retragi în dormitor .

Ziua A Cincea

Ții cu dinții de dormitor . Știi că dacă-l pierzi și pe ăsta soarta războiului e pecetluită. Auzi ușoare bătăi in ușă . Nu ai cumva să-i împrumuți un tricou de-al tău ? Alegi un tricou alb. Cel mai alb. Știi foarte bine ce simbolizează. Ai capitulat .

Ziua A Șasea

Și-au luat deja un câine împreună . Un câine mic dar tu știi că orice nenorocire mare începe cu o nenorocire mică . Ai presupus bine. Chiar acum te-au anunțat că au închiriat un apartament și se vor muta la începutul lunii . Locuința se depopulează. De la densitatea  Manhattanului , casa ta  a ajuns la densitatea pustei siberiene   . Te apucă un soi de tristețe . Îți spui că  așa incepe   menopauza bărbaților , acel moment când simt că devin  inutili.  Atunci își iau o motocicletă ori o amantă . Sau încep să crească pisici.  Deși nici astea nu prea stau pe acasă.

Ziua A Șaptea

Te invită să le vezi apartamentul. Îți face loc pe canapea lângă el. Te gândești ce repede se inversează rolurile . La o porție de lasagna ți-o prezintă pe noua colocatară a apartamentului. Alexa. Alexa e un robot , ori asistent personal cum îi zic ei , cumpărat de pe Amazon, care știe la comenzi vocale să deschidă ușile , să aprindă luminile și chiar să pornească calculatorul. Tocmai a  pornit calculatorul pentru că el are de făcut temele  de casă . E student la Facultatea de Calculatoare, aceeasi pe care ai absolvit-o și tu în urmă cu peste 30 de ani . Are de predat o lucrare  grea, ceva cu multe funcții și liste înlănțuite . Poate poți să arunci și tu o privire  . Nu doar arunci o privire dar îi și explici cum se face. E uimit . Poate că nu știi să faci lasagna dar știi să scrii programe cu funcții recursive ceea ce e chiar mai important . Simți cum mercurul admirației lui față de tine crește brusc. Nu-s chiar de aruncat bătrâneii ăștia nici măcar la andropauză . Stați de vorbă , ajungi să-l cunoști si ți se pare chiar simpatic.

Iar în timp ce te îndrepți spre casă te gândești că poate că de fapt nu ai pierdut o fată. Poate că ai câștigat un băiat .

116788336_3300703130023425_8867815518595351049_n

Happy Birthday Sharon. Ad 120.

9 gânduri despre „Geneza sau cum am pierdut războiul de șase zile

  1. Si el a castigat un TATA adevarat,care ii va calauzi pasii,si-l va conduce pe cele mai inalte piscuri ale cunoasterii! Imi place baiatul! Fizionomia il arata a fi un baiat nimerit pt minunea ta de fata! MIMI

    Apreciază

  2. O scriitură rodată, stăpânind tehnicile de construcţie ale prozei. Un limbaj sigur, atractiv, plin de o mare diversitate — şi regionalisme, şi expresii de ultimă modă — alcătuind un text care te cucereşte: prin siguranţă, fraze neaşteptate, la fel, situaţii. Despre personaje — au scris mai bine cei dinaintea mea!

    Apreciază

    1. Vă mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase . Asa e ati observat foarte bine , imi place sa imbin cuvintele de duminică cu regionalismele , asta dă un plus de culoare . E o tehnică pe care am invățat-o si eu de la alții , mai buni decat mine

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s