Pârâiașul

Pe drumul care duce către casa Sarei Vaspi din localitatea Yesod Hamaala în Galileea , trece o albie . Odată cu primele ploi de toamnă ,  albia aceea se umple de apă  .

De trei ori, in trei toamne diferite,  cei de la garnizoara orașului din apropiere au traversat pârâiașul .

De trei ori, in trei toamne diferite, au bătut la ușă și i-au spus Sarei – Stați jos. Avem ceva să vă spunem..

Prima dată a fost în toamna lui 1973 . Israelul se afla in războiul de Yom Kippur și Yoav , soțul Sarei , a fost mobilizat. Veneau periodic scrisori de la el in care relata intâmplări de pe front. „Fiecare glonte are o adresă  , pe nici un glonte nu scrie adresa mea ” .. In ultima scrisoare Yoav scria că incepuse să creadă in Dumnezeu.. Dar peste numai două zile și Dumnezeu a început să creadă in Yoav. L-a chemat la EL  .   . .. „Cel puțin ai o consolare ” – i-au spus prietenele venite la shiva –  ” ati apucat să faceți împreună doi copii frumoși.”

Yoav ii lăsase in grijă o fată- Vered- si un băiat Arnon.

A doua oară a fost in toamna lui 1982 . Era războiul din Liban si Arnon era soldat în termen. Erau staționați la un fort în sudul Libanului și Arnon i-a scris mamei sale – „A fost tragere la sorți și eu am tras numărul morții”.. „Ce înseamnă numărul morții ? „-s-a interesat Sara ? ”Adică voi rămâne shabatul ăsta in bază” ..

Din păcate acela avea să fie numărul morții cu adevărat. Un proiectil tras de gherilele palestiniene în acea sâmbătă  i-a curmat  viața lui Arnon .

“Intotdeauna m-am străduit să văd partea plină a paharului. Însă acum paharul e făcut țăndări.Sunt doar cioburi „– a spus Sara atunci la înmormântare .

Au urmat niște ani liniștiți . Familia Sarei s-a mărit. Vered fata ei, a născut un băiat. In iudaism se crede in transcendența sufletului așa că l-au numit tot Arnon, in memoria unchiului. Pentru o vreme se părea că Sara a reușit să lipească cioburile.

In razboiul dintre Israel și Hamas , Arnon cel mic e mobilizat. La fel ca bunicul lui in urmă cu 50 de ani, la fel ca unchiul  in urmă cu peste 35 .

Săptămâna trecută cei de la comenduirea garnizoanei, au traversat pârâiașul pentru a treia oară.

“Pe primii doi nu am apucat să-i mai văd după ce au căzut . Pe Arnon cel mic mi l-au arătat . Era frumos.. Părea  aproape viu ..”

E o noua toamnă in Yesod Hamaala. Au început ploile. Părăiașul din fața casei Sarei Vaspi s-a umplut din nou. In schimb pe fața Sarei au secat lacrimile..

***************************************

In memoria lui Yoav, Arnon și Arnon .. Z”L .